Începând cu toamna acestui an, România se va confrunta cu o serie de vulnerabilități în domeniul energetic, bugetar, economic, climatic și social, care se vor influența reciproc. Conform unei analize efectuate de Asociația Energia Inteligentă (AEI), în următoarele 12 luni, țara ar putea experimenta circa 12 manifestări de criză.
Riscurile identificate de AEI includ creșterea tarifelor pentru energie și gaze, deficiențe în sistemul electric, dificultăți în aprovizionarea cu gaze, majorări de prețuri pentru motorină, benzină și GPL, costuri mai mari pentru transportul aerian, inflație și creșterea costului vieții, presiuni asupra bugetului public și financiar, precum și probleme în agricultură și în sectorul alimentar. Analiza subliniază, de asemenea, o potențială criză socială, politică și de încredere.
„Important: o criză a prețurilor este foarte probabilă, în timp ce o criză fizică de aprovizionare nu este inevitabilă”, se menționează în analiza citată.
Energia electrică: risc de prețuri foarte mari, nu de blackout național
Referitor la energia electrică, AEI consideră că România dispune de capacități instalate suficiente, dar există momente când se înregistrează un deficit de putere controlabilă. Problemele observate includ centralele pe cărbune învechite, lipsa centralelor pe gaze, dependența de hidroenergie și congestiile în rețele.
Deși asociația nu preconizează un blackout național, estimează că prețurile ar putea crește semnificativ în anumite perioade, iar importurile ar putea atinge limite tehnice, ceea ce ar putea duce la intervenții administrative și întreruperi locale cauzate de condițiile meteorologice.
Gazele: criza de preț, considerată foarte probabilă
În ceea ce privește gaze, AEI estimează că o criză de preț este foarte posibilă, depinzând în același timp de evoluția temperaturilor și de alți factori. La începutul lunii septembrie, depozitele de gaze ale României erau la aproximativ 62,8%, cu o scădere de peste zece puncte procentuale față de anul precedent.
Motorina poate transmite scumpirile în întreaga economie
Motorina este văzută de AEI ca un element ce poate transfera presiunea din sectorul energetic către întreaga economie, influențând agricultorii, constructorii, transportul de mărfuri și serviciile publice. Creșterea prețurilor la carburanți riscă să aibă efecte extinse asupra costurilor bunurilor și serviciilor pentru populație și firme.
Presiune pe buget: deficit, datorie și cheltuieli tot mai mari
Analiza menționează estimările Comisiei Europene, care prevăd un deficit de aproximativ 6,2% din PIB în 2026 și o datorie publică ce ar putea ajunge la 63,3% din PIB în 2027. AEI subliniază că statul va trebui să facă față simultan unor presiuni din partea prețurilor la energie, taxarea carburanților și alte cheltuieli, în condițiile în care trebuie să reducă deficitul.
Riscul de rating: ce s-ar întâmpla dacă România ar deveni mai scump de finanțat
Referitor la ratingul de țară, AEI indică faptul că România se află la limita inferioară a categoriei de investiții, cu un rating BBB-/A-3 de la S&P, care are o perspectivă negativă. Deși o retrogradare nu este considerată inevitabilă, o percepție crescută a riscului ar putea conduce la dobânzi mai mari pentru stat și la costuri de creditare mai mari pentru companii și populație.
Seceta și căldura pot pune presiune pe prețurile alimentelor
Analiza preconizează că problemele din agricultură și sectorul alimentar se vor traduce în principal prin creșterea prețurilor, ca urmare a efectelor secetei și căldurii asupra culturilor. AEI identifică riscuri suplimentare pentru lichiditatea companiilor, investițiile publice, absorbția fondurilor europene și sărăcia energetică.
Scenariul AEI: vom avea energie și alimente, dar la prețuri tot mai mari
Conform AEI, cel mai probabil scenariu nu este lipsa completă a resurselor, ci disponibilitatea acestora la prețuri tot mai mari, cu transferarea costurilor către deficitul bugetar și nivelul de trai. Riscurile menționate nu sunt considerate crize inevitabile, ci vulnerabilități interconectate care ar putea amplifica presiunile economice și sociale în următoarele 12 luni.
Cele 12 măsuri propuse pentru prevenirea crizelor
AEI sugerează 12 măsuri pentru a preveni aceste riscuri, printre care: dezvoltarea accelerată a capacităților de producție a energiei, un plan național de securitate a gazelor, crearea unei rezerve strategice de carburanți, protecție socială țintită, dezvoltarea contractelor energetice pe termen lung, protejarea investițiilor esențiale, sprijinirea IMM-urilor afectate de costurile energiei, refacerea infrastructurii de irigații și gestionarea rezervelor de apă, protejarea fondurilor europene și un program național de eficiență energetică.
„România nu are nevoie de un Guvern al compensațiilor, are nevoie de un Guvern al prevenirii și un Plan energetic pragmatic pentru 2030”, este concluzia președintelui AEI, Dumitru Chisăliță.
Sursa articol: https://www.stiripesurse.ro/12-riscuri-de-criza-in-urmatoarele-12-luni-seful-aei-romania-nu-are-nevoie-de-un-guvern-al-compensatiilor-are-nevoie-de-un-guvern-al-prevenirii_3921746
Sursa foto: Inquam Photos
