Un atac cibernetic major asupra băncilor poate provoca retrageri masive de depozite și deficite semnificative de lichiditate — aceasta este concluzia unui exercițiu macroprudențial de testare la stres realizat de Banca Națională a României împreună cu Banca Centrală Europeană și alți parteneri strategici. Avertismentul aparține prim-viceguvernatorului BNR, Leonardo Badea, care trage un semnal de alarmă cu privire la riscurile sistemice generate de digitalizarea accelerată a sectorului financiar.
Plăți fără numerar în creștere rapidă și adopție largă a criptoactivelor
Potrivit datelor Băncii Centrale Europene, citate de Leonardo Badea, în a doua jumătate a anului 2025 au fost procesate în zona euro peste 83 de miliarde de plăți fără numerar, un avans de aproape 7%, ceea ce înseamnă mai mult de o tranzacție electronică pe zi pentru fiecare locuitor. România înregistrează un nivel al plăților zilnice per locuitor de aproximativ jumătate din media zonei euro, însă ritmul de creștere depășește cu mult media europeană: în aceeași perioadă, plățile fără numerar au crescut cu peste 37%, adică de peste cinci ori mai repede decât în zona euro.
Țara noastră se distinge totodată printr-o rată ridicată de adopție a activelor digitale. În 2025, 14,9% dintre românii cu vârste între 18 și 64 de ani dețineau criptoactive, una dintre cele mai mari proporții din Europa, iar valoarea totală a acestor deținerilor ale populației este estimată preliminar la până la 12,9 miliarde de euro.
Pe piața activelor tokenizate, datele ESMA arată o expansiune accelerată: valoarea acțiunilor tokenizate a crescut de peste șase ori în 18 luni, de la 300 de milioane de euro la finalul anului 2024 la circa 1,9 miliarde de euro în iunie 2026, potrivit informațiilor prezentate de prim-viceguvernatorul BNR. Raportul de stabilitate financiară publicat de Rezerva Federală indică o capitalizare globală a pieței de stablecoins de aproximativ 310 miliarde de dolari, dominată în proporție de 85% de două monede ancorate la dolarul american — USDT și USDC — în timp ce monedele stabile legate de euro reprezintă sub 0,3%, adică aproximativ 822 de milioane de dolari.
Pentru a reduce riscurile de decontare dintre platformele digitale și sistemele financiare clasice, Eurosistemul a pus în funcțiune în septembrie platforma Pontes. Aceasta permite decontarea tranzacțiilor cu active tokenizate direct în bani de bancă centrală, după teste de aproape 1,6 miliarde de euro desfășurate cu 64 de participanți.
Inteligența artificială și vulnerabilitățile cibernetice în creștere
Leonardo Badea subliniază că trecerea noilor tehnologii de la stadiul de proiecte-pilot la infrastructuri critice nu elimină riscurile, ci le mută în contracte inteligente, sisteme criptografice și în dependența de un număr restrâns de furnizori de servicii cloud sau custodie. Inteligența artificială are un caracter dual: deși sprijină auditarea codului și detectarea fraudelor în timp real, aceleași modele avansate sunt utilizate și pentru identificarea și exploatarea breșelor de securitate la viteze fără precedent.
Prim-viceguvernatorul BNR atrage atenția că Comitetul European pentru Risc Sistemic a emis deja un avertisment privind riscurile cibernetice sistemice ale inteligenței artificiale, iar cifrele recente confirmă amploarea problemei:
„Numărul vulnerabilităților software publicate la nivel global în primele trei trimestre ale anului 2026 a depășit deja totalul anului anterior. În peste 70% din cazuri, exploatarea lor a început aproape imediat după publicare, lăsând foarte puțin timp pentru remediere.”
Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României
Testul de stres al BNR și perspectivele euro digital
Exercițiul macroprudențial derulat de BNR alături de BCE și alți parteneri strategici a simulat un atac asupra sistemelor informatice principale ale băncilor, combinat cu blocarea canalelor de comunicare și cu răspândirea de știri negative pe rețelele sociale. Concluzia testului arată că, deși băncile dispun de centre operaționale de securitate și planuri de continuitate, un incident cibernetic sever poate declanșa panică în rândul deponenților, amplificând retragerile de depozite și generând deficite importante de lichiditate în absența unor măsuri suplimentare. Un alt punct vulnerabil identificat este dependența de furnizori terți de tehnologie, a căror indisponibilitate poate paraliza rapid serviciile oferite clienților.
În acest context, băncile centrale accelerează proiectele de monede digitale publice. Riksbank din Suedia a readus în discuție coroana suedeză digitală din rațiuni de securitate națională, iar Banca Centrală Europeană a selectat 36 de furnizori pentru un program-pilot de 12 luni dedicat euro digital, cu o posibilă lansare în 2029. Potrivit poziției adoptate de Parlamentul European, băncile și furnizorii de plăți din statele UE din afara zonei euro ar putea distribui euro digital, ceea ce ar face acest proiect direct relevant și pentru piața bancară din România.
Prim-viceguvernatorul BNR a încheiat cu un mesaj despre rolul fundamental al încrederii în sistemul financiar digital:
„Încrederea se construiește prin reguli clare, prin instituții credibile și prin sisteme pe care le protejăm împreună. Este, dacă vreți, o infrastructură care nu poate fi tokenizată.”
Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României
Sursa articol: https://newsweek.ro/economie/avertisment-bnr-romanii-criptoactive-129-miliarde-eur-riscuri-cibernetice-crescute
Sursa foto: George Morina / Pexels

