Facturile pentru electricitate, gaze, încălzire și combustibili constituie o povară constantă pentru milioane de familii din Europa, România fiind una dintre țările cele mai afectate. Conform estimărilor Asociației Energia Inteligentă (AEI), între 30% și 40% dintre gospodăriile din România, Bulgaria și Grecia alocă mai mult de 10% din venit pentru cheltuielile energetice, prag utilizat pentru a evalua vulnerabilitatea în acest sector. În Uniunea Europeană, procentul estimat este de 17-22%. Președintele AEI, Dumitru Chisăliță, subliniază că problema este mult mai complexă decât sugerează statisticile referitoare la persoanele care nu pot încălzi locuințele, deoarece multe familii continuă să plătească facturile, dar fac compromisuri în privința altor cheltuieli esențiale.
În analiza sa intitulată „Europa arde veniturile pe facturile de energie”, Dumitru Chisăliță evidențiază o formă de sărăcie care nu se reflectă neapărat în lipsa totală a veniturilor sau în incapacitatea de a plăti utilitățile, ci în consumarea unei proporții disproporționate din bugetul familiei pentru acoperirea costurilor energetice.
„Există o formă de sărăcie care nu se vede imediat în statistici, dar se simte în fiecare factură plătită. Nu este neapărat sărăcie extremă, nu este lipsă totală de venit. Este momentul în care cheltuielile cu energia depășesc 10% din venitul unei gospodării. Din acel prag, energia nu mai este un serviciu – devine o povară structurală”, explică președintele AEI.
Estimările făcute de asociație nu reprezintă o statistică oficială a Eurostat, ci o evaluare bazată pe pragul de 10% din venit. Acest indicator este semnificativ deoarece surprinde și situația familiilor care reușesc să plătească facturile, dar cu prețul reducerii altor cheltuieli importante.
România, în zona cu cea mai mare presiune a facturilor
Estimările AEI sugerează că între 30% și 40% dintre gospodăriile din România, Bulgaria și Grecia cheltuiesc mai mult de o zecime din venituri pe energie.
În rândul familiilor cu venituri reduse, acest procent poate ajunge la 15-20%, din cauza mai multor factori, cum ar fi salariile și pensiile mici, locuințele vechi, izolația ineficientă și sistemele de încălzire cu performanțe scăzute.
„În Europa, dacă folosim acest indicator simplu – peste 10% din venit merge pentru electricitate, gaz, energie termică și combustibili – realitatea este mai dură decât arată cifrele oficiale privind «incapacitatea de a încălzi locuința»”, explică Dumitru Chisăliță.
Analiza subliniază o Europă divizată în ceea ce privește vulnerabilitatea energetică. În Spania și Portugalia, aproximativ 20-25% dintre gospodării depășesc pragul de 10%, în timp ce în state precum Finlanda, Danemarca sau Luxemburg, procentul scade la 5-10%. Această diferență nu este determinată doar de prețurile la energie, ci și de veniturile disponibile, eficiența energetică a locuințelor și măsurile de protecție socială.
Sărăcia invizibilă: familiile care plătesc facturile, dar taie de la hrană, sănătate și educație
Una dintre concluziile cheie ale analizei AEI este că sărăcia energetică nu afectează exclusiv persoanele care nu își pot plăti utilitățile. Aceasta poate afecta și gospodăriile cu venituri regulate, care se confruntă cu costuri energetice tot mai mari.
„Pragul de 10% din venit este mai incomod, pentru că arată altceva: familii care încă plătesc facturi, dar sacrifică alte cheltuieli – hrană, sănătate, educație. Este sărăcia invizibilă a clasei medii inferioare”, afirmă Dumitru Chisăliță.
Președintele AEI menționează că o gospodărie poate continua să aibă acces la căldură și electricitate, dar renunță la economii, vacanțe sau alte cheltuieli necesare pentru stabilitatea financiară. Astfel, vulnerabilitatea energetică poate deveni o problemă economică pe termen lung, chiar și pentru persoanele care nu se încadrează în definițiile clasice ale sărăciei.
De ce facturile rămân o problemă și după criza energetică din 2022-2023
Dumitru Chisăliță subliniază că perioada 2022-2023 a fost un test major pentru gospodăriile europene, în urma creșterilor semnificative ale prețurilor la energie. Măsurile de plafonare și ajutoarele guvernamentale au limitat impactul imediat asupra populației, dar expertul consideră că acestea nu au rezolvat cauzele fundamentale ale vulnerabilității.
„Fără schemele de plafonare și sprijin public, cifrele ar fi fost semnificativ mai mari. Dar subvențiile nu sunt o soluție structurală. Ele cumpără timp”, explică președintele AEI.
Datele Comisiei Europene confirmă faptul că dificultățile legate de încălzirea locuințelor s-au agravat în timpul crizei, ponderea europenilor care nu își puteau permite o temperatură adecvată ajungând la 10,6% în 2023, comparativ cu 6,9% în 2021. Acest indicator a scăzut apoi la 9,2% în 2024 și 8,8% în 2025.
În analiza AEI, soluțiile durabile trebuie să depășească intervențiile temporare asupra prețurilor și să includă investiții în renovarea clădirilor, eficiență energetică și suport social pentru gospodăriile vulnerabile. Problema este deosebit de importantă în Europa Centrală și de Est, unde multe locuințe construite înainte de 1990 au pierderi termice mari, iar costurile de încălzire pot exercita o presiune disproporționată asupra veniturilor.
Avertisment pentru următorii ani: Riscul de sărăcie ar putea urca spre 25% în Europa
Dumitru Chisăliță avertizează că presiunea facturilor și costurile generale ale vieții pot avea consecințe mai ample decât bugetul fiecărei familii. Conform scenariului său, rata populației aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială ar putea ajunge la 23-25% în următorii ani, din cauza inflației, volatilității energetice și problemelor de productivitate.
Este o proiecție personală a autorului analizei, nu o prognoză oficială a Eurostat. În 2024, aproximativ 93,3 milioane de persoane din Uniunea Europeană, echivalentul a 21% din populație, erau în risc de sărăcie sau excluziune socială, România având 27,9% înregistrat, depășită doar de Bulgaria, cu 30,3%.
Chisăliță consideră că o intensificare a dificultăților economice ar putea amplifica tensiunile sociale și fragmentarea politică, inclusiv prin creșterea nemulțumirilor față de instituțiile europene și politicile economice.
„Pragul de 10% din venit pentru energie este un barometru al echității economice în Europa. El arată o Uniune în care accesul la confortul termic și stabilitatea financiară depind în continuare de geografie”, concluzionează președintele AEI.
În opinia sa, preocuparea autorităților nu ar trebui să fie doar menținerea facturilor la un nivel suportabil pe termen scurt, ci și reducerea consumului prin renovarea locuințelor și protejarea gospodăriilor care se confruntă cu cheltuieli disproporționate pentru energie.
Sursa articol: https://www.stiripesurse.ro/facturile-la-energie-impart-europa-in-doua-romania-in-zona-cu-cea-mai-mare-povara-asupra-veniturilor-aei-vorbeste-despre-saracia-invizibila_3924457
Sursa foto: Inquam Photos
