Politica de austeritate implementată de Guvernul condus de Ilie Bolojan primește un nou semnal de alarmă din partea instituțiilor financiare internaționale. Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit semnificativ prognoza economică pentru România, anticipând o contracție a economiei de 0,5% în 2026, comparativ cu o creștere de 0,7% estimată anterior în primăvară. În timp ce economia globală continuă să se dezvolte, România se îndreaptă spre un an marcat de recesiune, inflație crescută și șomaj în urcare, ridicând întrebări asupra costurilor economice și sociale ale măsurilor de austeritate.
Conform analizei realizate de Profit.ro, FMI a redus estimarea privind evoluția PIB-ului României în acest an cu 1,2 puncte procentuale, de la o creștere de 0,7% la o scădere de 0,5%. Această revizuire subliniază deteriorarea perspectivelor economice, într-un context de majorări de taxe, înghețarea veniturilor și restrângerea cheltuielilor publice.
Perspectiva pentru 2027 nu este mai optimistă, FMI prognozând o revenire economică de doar 2,2%, în scădere față de 2,5% în estimarea anterioară. Aceasta sugerează că nu doar că economia va suferi o contracție în 2026, dar și recuperarea va fi mai lentă decât se estima.
Austeritatea Bolojan, între reducerea deficitului și sufocarea consumului
Noile prognoze readuc în discuție efectele politicilor fiscale adoptate de Guvernul Bolojan, care s-a concentrat pe creșterea veniturilor bugetare și restrângerea cheltuielilor pentru a corecta deficitul excesiv.
Măsurile implementate de Executiv au inclus majorarea cotei standard de TVA la 21%, creșterea accizelor, aplicarea contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru pensiile ce depășesc 3.000 de lei și înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public în 2026.
Deși aceste măsuri au fost prezentate ca fiind esențiale pentru stabilizarea finanțelor publice, ele au afectat puterea de cumpărare și consumul intern, într-o economie care depinde în mare măsură de cheltuielile populației.
Instituțiile europene au recunoscut aceste efecte. În prognoza din mai 2026, Comisia Europeană avertiza că ajustarea fiscală și inflația ridicată reduc veniturile reale disponibile ale gospodăriilor și consumul privat, estimând o creștere economică de doar 0,1% pentru România în acest an.
Banca Mondială a observat, de asemenea, o contracție de 0,7% a economiei României în prima jumătate a anului 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, din cauza scăderii consumului privat, afectat de inflația energetică și înghețarea veniturilor din sectorul public.
Inflație de 8,2% și șomaj în creștere. Românii suportă costurile ajustării
Deteriorarea prognozelor afectează și estimările pentru inflație. FMI preconizează o inflație medie de 8,2% în 2026, mai mare decât nivelul de 7,8% estimat anterior. Pentru 2027, inflația medie este estimată la 4,1%, comparativ cu 3,9% anterior.
În acest context, populația se confruntă cu efectele ridicate ale prețurilor și veniturile înghețate în sectorul public. Chiar și fără noi reduceri salariale, inflația afectează puterea de cumpărare, iar scăderea consumului influențează negativ activitatea companiilor.
Semnalele negative se resimt și pe piața muncii. FMI estimează că rata șomajului va ajunge la 6,5% în 2026, în creștere față de 6,1% în 2025 și de la prognoza anterioară de 6% pentru acest an.
Acest trend sugerează o deteriorare a capacității economiei de a susține locurile de muncă, în contextul în care companiile se luptă deja cu costuri mari, cerere internă scăzută și incertitudine.
În același timp, deficitul de cont curent al României este estimat să ajungă la 7% din PIB în 2026, cu 0,2 puncte procentuale mai mult decât prognoza anterioară, urmând să scadă la 6,7% din PIB în 2027.
Deficitul bugetar scade, dar economia plătește factura
Reducerea deficitului bugetar este principalul argument în sprijinul măsurilor de austeritate. Conform Ministerului Finanțelor, deficitul bugetar în primele șapte luni din 2026 a scăzut la 48,08 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 2,34% din PIB, față de 3,99% din PIB în aceeași perioadă din 2025.
Aceasta este o îmbunătățire semnificativă a finanțelor publice, însă cifrele FMI sugerează că stabilizarea bugetară nu duce automat la o redresare economică.
Dimpotrivă, România riscă să se afle într-un cerc vicios: majorările de taxe și limitarea veniturilor restrâng consumul, iar slăbirea consumului afectează companiile și investițiile, ceea ce poate duce la o contracție economică care să reducă baza de impozitare și veniturile viitoare ale statului.
Economia mondială crește. România merge în direcția opusă
Diferențele dintre perspectivele economice ale României și cele ale economiei mondiale reprezintă un element crucial al noului raport FMI.
Instituția financiară preconizează o creștere economică globală de 3,1% în 2026, cu o accelerare la 3,4% în 2027, susținută de investițiile semnificative în inteligența artificială și infrastructura tehnologică asociată.
În timp ce economia globală își menține capacitatea de creștere, România este printre statele pentru care prognozele sugerează o contracție în acest an.
FMI avertizează că reziliența economiei globale ascunde totodată diferențe crescânde între țări. Conform raportului, doar 32 de economii generează în prezent 95% din creșterea economică mondială, în scădere de la 54 în aprilie, iar aproximativ 47% dintre economii au fost supuse revizuirilor negative ale prognozelor.
Instituția identifică două forțe principale care influențează economia mondială: tensiunile geopolitice și dezvoltarea tehnologică.
Conflictul din Orientul Mijlociu și alte tensiuni internaționale provoacă volatilitate în prețurile energiei și contribuie la inflație, în timp ce investițiile în inteligența artificială sprijină activitatea economică în țările care beneficiază direct de această transformare.
Bilanțul austerității, o problemă pentru următorul Guvern
Noile estimări ale FMI complică și misiunea viitorului Guvern, într-un context în care România încearcă să depășească blocajul politic prelungit după demiterea Guvernului Bolojan.
Premierul desemnat Luca Niculescu va trebui să găsească o soluție de guvernare capabilă să continue corectarea deficitului bugetar, fără a adânci declinul economic și deteriorarea nivelului de trai.
Provocarea este cu atât mai mare cu cât revenirea anticipată pentru 2027 rămâne modestă, iar inflația și șomajul sunt preconizate a se menține la valori ridicate.
Sursa articol: https://www.stiripesurse.ro/fmi-anunta-recesiune-in-romania-economia-va-scadea-cu-05-in-2026_3927885
Sursa foto: Rafael Minguet Delgado / Pexels

