Mărturii din interiorul sistemului
În vremea în care Laura Codruța Kovesi conducea Direcția Națională Anticorupție, diverse voci din sistemul judiciar au început să se manifeste, dezvăluind presiuni și influențe asupra deciziilor instanțelor. O astfel de mărturie provine de la șefa Curții de Apel București, care a povestit cum o procuroare s-a prezentat direct la biroul său pentru a-i impune soluția pe care ar fi trebuit să o adopte într-un caz specific. Aceste intervenții au fost frecvente, iar judecătorii s-au simțit adesea obligați să ia decizii ce se aliniavano așteptărilor DNA, deși acestea nu erau întotdeauna susținute de dovezile existente. Mărturiile acestor judecători au scos la lumină o latură întunecată a sistemului, unde independența judiciară era contestată de influențele externe venite din partea procurorilor anticorupție.
Interacțiunea cu DNA
Colaborarea cu DNA a fost adesea caracterizată de tensiuni și neînțelegeri. Judecătorii au simțit o presiune constantă din partea procurorilor care încercau să influențeze rezultatele proceselor. În multe situații, comunicarea între judecători și procurori depășea limitele unei colaborări profesionale uzuale, devenind o formă de control sau influență directă. Șefa Curții de Apel București și-a adus aminte de vremurile în care discuțiile cu reprezentanții DNA erau mai mult directive decât consultative, ridicând semne de întrebare asupra integrității procesului decizional. Această situație a creat o atmosferă de neîncredere și a avut un impact negativ asupra percepției publice asupra justiției, stârnind întrebări referitoare la adevărata independență a deciziilor instanțelor.
Presiuni asupra judecătorilor
Judecătorii din sistem au întâmpinat presiuni semnificative privitoare la modul de gestionare a cazurilor, în special a celor cu o acoperire media ridicată. Au existat nenumărate relatări despre cum, în momentele critice ale unor procese, anumiți membri ai DNA tentau să influențeze cursul deciziilor, fie prin sugestii directe, fie prin mesaje subtile transmise prin intermediari. Această intervenție a generat o stare de frustrare și frică printre judecători, care periclitau independența lor profesională. Unii dintre ei au recunoscut că erau chemați la întâlniri informale unde li se sugera cum ar fi trebuit să abordeze anumite dosare, iar refuzul de a se conforma acestor „recomandări” putea aduce repercusiuni asupra carierelor lor. Această realitate a creat un climat de intimidare și a pus la îndoială capacitatea sistemului judiciar de a opera obiectiv și independent, afectând nu doar încrederea publicului, ci și moralul persoanelor implicate direct în actul de justiție.
Impactul asupra justiției românești
Impactul acestor presiuni și influențe asupra justiției românești a fost profund și de lungă durată. Încrederea publicului în sistemul judiciar a avut de suferit, mulți cetățeni punând la îndoială imparțialitatea și integritatea actului de justiție. În plus, judecătorii și-au manifestat îngrijorarea că astfel de practici ar putea compromite principiul separației puterilor în stat, esențial pentru funcționarea unei democrații sănătoase.
Aceste dezvăluiri au declanșat o dezbatere amplă în societatea românească, referindu-se la necesitatea unei reforme autentice a sistemului de justiție care să asigure independența acestuia față de influențele externe. De asemenea, au fost solicitate măsuri concrete pentru a proteja judecătorii de orice formă de presiune, fie ea politică sau instituțională, astfel încât aceștia să poată lua decizii bazate exclusiv pe dovezi și pe lege.
În urma acestor evenimente, a devenit din ce în ce mai evidentă necesitatea restabilirii reputației și funcționării corecte a justiției românești. Aceasta implică nu doar revizuirea procedurilor interne și a regulamentelor ce guvernează activitățile judecătorilor și procurorilor, ci și un angajament ferm din partea tuturor actorilor implicați în asigurarea unui sistem judiciar transparent, responsabil și independent.
Sursa articol / foto: https://news.google.com/home?hl=ro&gl=RO&ceid=RO%3Aro
